OT

OT

Cluj-Napoca

OT

OT

Cluj-Napoca

Foști profesori

BIOGRAFIILE PROFESORILOR DE LA ACADEMIA TEOLOGICĂ ORTODOXĂ DIN CLUJ*

 

Pr. prof. dr. Andrei Buzdug (1891-1939)

    S-a născut la 13 decembrie 1891 în comuna Josenii-Bârgăului, Județul Bistrița-Năsăud. A urmat studiile elementare în localitatea natală după care și-a continuat pregătirea la Năsăud și Blaj. În anul 1910 s-a înscris la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cernăuți. După absolvirea  facultății, și-a continuat studiile urmând cursuri de doctorat, încununate cu obținerea titlului de doctor în Teologie, în anul 1917. În anul 1916, tânărul Andrei Bâzdug a fost hirotonit preot pe seama parohiei Susenii Bârgăului pe care a păstorit-o până în anul 1918. În perioada 1918-1919 a fost profesor de religie la Liceul  din Bistrița, după care a fost transferat pe același post la Liceul „George Barițiu” din Cluj, unde a predat până în 1924. Din 1921 a fost numit și profesor la Seminarul pedagogic universitar din Cluj. În perioada 1924-1939 a fost profesor titular pentru disciplinele Omiletică și Catehetică la Academia Teologică Ortodoxă din Cluj. Între anii 1925-1926 a deținut și funcția de decan al academiei clujene. În plan editorial s-a remarcat prin tipărirea a patru volume de predici. Activitatea părintelui profesor Andrei Buzdug s-a încheiat la 24 februarie 1939 când, la doar 48 de ani, a trecut la cele veșnice.

 


 

Pr. prof. dr. Ioan Paşca (1892-1950)

    S-a născut la 1 ianuarie 1892 în localitatea Buteasa, Județul Maramureș. A urmat școala elementară în Buteasa, liceul la Gherla, după care și-a continuat studiile la Facultatea de Teologie a Universității din Innsbruck-Austria, unde a obținut licența și doctoratul în Teologie. În perioada 1914-1922 a slujit ca preot unit în parohiile Măgureni și Remetea Chioarului din Județul Maramureș. Între 1922-1923 a fost profesor și spiritual la Academia Greco-Catolică din Gherla. În 1924 a trecut la Biserica Ortodoxă, fiind numit preot misionar în cadrul Episcopiei Vadului Feleacului și Clujului, funcționând concomitent și pe postul de profesor de religie la Liceul de fete din Cluj. În anul 1924 a fost numit profesor pentru disciplinele Morală, Sociologie și Filosofie creștină la Academia Teologică Ortodoxă din Cluj. Pe plan administrativ a deținut următoarele funcții: 1926-1927 decan, 1943-1946 rector al academiei. A trecut la cele veșnice la 15 ianuarie 1950.

 


 

Arhid. prof. dr. Orest Bucevschi (1897-1992)

    S-a născut la 14 iulie 1897 în comuna Păltinoasa, Județul Suceava. Primele studii le-a urmat în localitatea natală, după care a urmat cursurile liceale la Câmpulung Moldovenesc (1908-1916) și pe cele ale Facultății de Teologie din Cernăuți, nivel licență (1918-1922) și doctorat, obținând titlul de doctor în Teologie în 1923. În paralel, a urmat și cursurile Facultății de Litere și Filosofie (Limbile clasice), fiind licențiat în 1924. În perioada 1922-1923 a urmat cursuri de specializare la Facultățile de Teologie Romano-Catolică și Protestantă din Breslau. Orest Bucevschi și-a început cariera univesitară în anul 1923 la Liceul „Iulia Hașdeu” din Cernăuți unde a predat timp de un an, limbile clasice. În perioada 1924-1937 a făcut parte din corpul profesoral al Academiei Teologice Ortodoxe din Cluj, predând disciplinele Dogmatică și Sectologie. În 1930 a fost hirotonit diacon. În perioada 1937-1948 a fost profesor de Morală creștină la Facultatea de Teologie din Cernăuți-Suceava, unde a ocupat și funcția de prodecan (1941-1945). Între 1948-1962 a predat Morala creștină la Institutul Teologic Universitar din București. În anul 1950 a fost distins cu rangul de arhidiacon. A trecut la cele veșnice la 6 mai 1992.

 


 

Pr. Prof. Dr. Liviu Galaction Munteanu (1898-1962)

    S-a născut la 16 mai 1898, în comuna Cristian, Județul Brașov. După absolvirea cursurilor primare și-a continuat studiile la Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov și apoi la Institutul Teologic-pedagogic din Sibiu (1917-1920) după care a susținut examene de diferențe la Facultatea de Teologie din Cernăuți, unde a reușit să obțină titlul de doctor în Teologie, în 1924. În perioada 1924-1952 a fost profesor la catedra de Studiul biblic al Noului Testament din cadrul Academiei Teologice Ortodoxe din Cluj, respectiv a Institutul Teologic din Cluj. De asemenea, a suplinit o perioadă de timp și catedra de Studiu biblic al Vechiului Testament și a îndeplinit sarcina de duhovnic în perioada 1926-1928. Pe plan administrativ, a ocupat funcțiile de decan (1937-1943) și rector (1946-1952). Din 1952 a fost numit preot-paroh în Bistrița, unde a păstorit până în anul 1957. Activitatea pastorală și didactică deosebită l-a făcut remarcat, motiv pentru care a fost transferat pe postul de vicar eparhial la Cluj. În 1958 a elaborat, împreună cu părintele Ioan Bunea, Programa analitică pentru introducerea religiei în învățământul de stat, fapt ce a atras furia autorităților comuniste. Acestea i-au înscenat un proces în urma căruia părintele a fost condamnat în primă instanță la 17 de închisoare, după care, în urma recursului, a primit 8 ani de detenție. Datorită condițiilor și a tratamentului inuman la care a fost supus în detenție, viața pământească a părintelui Liviu Galaction Munteanu s-a sfârșit la data de 8 martie 1962.

 


 

Arhid. Prof. Dr. Ioan Vască (1892-1946)

    S-a născut la data de 10 noiembrie 1892, în comuna Pătrăuții de Sus, Județul Suceava. Studiile primare le-a urmat în localitatea natală, după care și-a continuat pregătirea intelectuală urmând cursuri liceale (1903-1911) și universitare (1911-1915) la Cernăuți. După obținerea licenței în Teologie, a urmat cursuri de specializare la Oxford și studii doctorale în urma cărora a obținut titlul de doctor în Teologie, în anul 1919. În perioada 1919-1926 a slujit în calitate de diacon și a fost predicator la catedrala mitropolitană din Cernăuți. În perioada 1926-1937 a fost profesor de Teologie Fundamentală la Academia Teologică Ortodoxă din Cluj. La academia clujeană a îndeplint și funcțiile de decan (1927-1930), respectiv cea de rector (1930-1937). Din 1937 a ocupat funcția de vicar al Episcopiei Maramureșului, iar din 1940 pe cea de consilier la Mitropolia Bucovinei, funcție pe care a deținut-o până în 1945. În perioada 1945-1948 a fost secretar general la Ministerul Cultelor, fiind numit, începând cu anul 1946, preot la biserica „Icoana” din București. A trecut la cele veșnice la 14 octombrie 1946.

 


 

Prof. Dr. Gheorghe Stănescu (1897-1956)

    S-a născut la 15 noiembrie 1897 în Brașov. După finalizarea cursurilor elementare și-a continuat studiile la Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov (1909-1917). În perioada 1917-1920 a urmat cursurile Institutului Teologic din Sibiu, după care a susținut examene de diferențe, a umat cursuri doctorale și a obținut doctoratul  la Facultatea de Teologie din Cernăuți. Timp de un an a urmat cursuri de specializare la Universitatea din Viena (1923-124). În perioada 1924-1952 a fost profesor titular la Academia Teologică Ortodoxă din Cluj, respectiv la Institutul Teologic din Cluj, predând Istoria bisericească și Patrologia. De asemenea, în perioada 1940-1945 a funcționat și ca profesor de Istorie Universală la Facultatea de Litere a Unversității din Cluj (refugiată la Sibiu). În perioada 1946-1948 a deținut și funcția de inspector general în Ministerul Cultelor. După desființarea Institutului Teologic din Cluj, a continuat să rămână profesor și apoi bibliotecar la Seminarul Teologic Ortodox din Cluj și Școala de cântăreți bisericești până în 4 noiembrie 1956 când a trecut la cele veșnice.

 


 

Prof. Dr. Vasile Petrașcu (1889-1973)

    S-a născut la 18 martie 1889, în comuna Lancră, județul Alba. După finalizarea cursurilor primare și-a continuat studiile urmând Gimnaziul german din Sebeș-Alba și apoi Liceul la Blaj. În perioada 1908-1911 a urmat cursurile Institutului Teologic-pedagogic din Sibiu. Între anii 1912-1914 a făcut studii la Academia Comercială din Budapesta. În perioada 1914-1916 a urmat cursuri la Conservatorul din București, după care și-a continuat să studieze muzica la Conservatorul din Cluj. În 1924 a obținut titlul de doctor în Drept. Activitatea profesională și-a început-o la Academia Teologică Ortodoxă din Cluj, unde a fost profesor titular de muzică bisericească și ritual în perioada 1924-1940. După evenimentele de la sfârșitul lunii august 1940 s-a refugiat la Sibiu, unde a ocupat postul de asistent universitar la Facultatea de Drept. Din 1945 a revenit la Cluj, fiind cooptat în corpul profesoral al Academiei Teologice Ortodoxe din Cluj, respectiv a Institutului Teologic din Cluj. Și-a încetat cariera didactică (gradul de conferențiar) la data de 1 aprilie 1950, când a fost pensionat. A avut o activitate științifică bogată, publicând numeroase lucrări, studii și articole. A trecut la cele veșnice la 29 martie 1973.

 


 

Dr. Dominic Stanca (1892-1972)

    S-a născut la 4 octombrie 1892 la Petroșani. A urmat școala primară și gimnaziul în orașul natal. Pasiunea pentru medicină la făcut să urmeze Facultatea de Medicină din Cluj, instituție la care a urmat și cursuri de doctorat în urma cărora a reușit să obțină titlul de doctor în Medicină. În timpul Primului Război Mondial a acordat asistență medicală răniților, fiind trimis pe mai multe fronturi. În perioada 1924-1937 a fost profesor de Igienă și medic la Academia Teologică Ortodoxă din Cluj. În 1940 s-a refugiat la Orăștie, înființănd Spitalul de femei, unitate pe care a condus-o până în 1945. În perioada 1945-1958 a fost medic la Spitalul de femei din Cluj. A trecut la cele veșnice la 2 aprilie 1972.

 


 

Dr. Eugen Nicoară (1893-1985)

    S-a născut la 6 ianuarie 1983 în satul Pietriș, județul Mureș. A urmat școala elementară din comuna Gurghiu, prima parte a liceului a urmat-o la Liceul romano-catolic din Odorheiul Secuiesc, după care a continuat studiile liceale la Liceul reformat evenghelic din Târgu-Mureș. A urmat cursurile Facultății de Medicină din Cluj, sprijinul material fiindu-i asiguat de Mitropolia Ortodoxă de la Sibiu care i-a oferit o bursă lunară de 500 de coroane. În timpul Primului Război Mondial a fost medic la spitalul „Crucea Roșie” din Budapesta. În timpul șederii la Budapesta a urmat și cursuri de doctorat în urma cărora a reușit să obțină titlul de doctor în Medicină. În perioada 1919 a fost invitat de Prof. Dr. Iuliu Hațieganu să ocupe un post de medic la Clinica de chirurgie din Cluj. În 1923 i s-a încredințat conducerea Spitalului din Reghin. Tot la Reghin a ridicat ridicat un spital cu 180-200 de paturi, pe cheltuiala proprie. Pe lângă acest spital, a mai ridicat și alte spitale mai mici în alte două localități și a sprijinit ridicarea unor școli, biserici și case parohiale. În perioada octombrie-decembrie 1940 a fost profesor suplinitor de Medicină pastorală la Academia Teologică Ortodoxă din Cluj. A trecut la cele veșnice în anul 1985.

 


 

Dr. Liviu Telea

    A urmat Facultatea de Medicină și a obținut titlul de doctor în Medicină. A fost medic în Cluj. În perioada 1940-1945 a fost medic și profesor suplinitor de Medicină pastorală la Academia Teologică Ortodoxă din Cluj.

 


 

Pr. Prof. Dr. Isidor Todoran (1906-1985)

    S-a născut la 20 mai 1906, în localitatea Ibănești, Județul Mureș. A urmat școala primară din localitatea natală, Liceul „Al. Papiu Ilarian” din Târgu-Mureș (1918-1925), Academiile Teologice Ortodoxe din Sibiu (1925-1926) și Cluj (1926-1929) și Facultatea de Filosofie din Cluj (1926-1929). După ce a obținut licența în Teologie, și-a continuat pregătirea prin urmarea unui doctorat la Facultatea de Teologie din Cernăuți, fiind declarat doctor în Teologie în anul 1935. A revenit la Cluj și a urmat un alt program de doctorat la Universitatea din Cluj, fiind declarat doctor în Filosofie în anul 1942. Și-a început cariera didactică în anul 1930, fiind numit profesor de Religie și Filosofie la Liceul de băieți și la Liceul de fete „Principesa Ileana”, ambele din Cluj. În anul 1933 a fost hirotonit preot. Din 1936 a devenit profesor suplinitor și apoi provizoriu (1937) la Academia Teologică Ortodoxă din Oradea, unde a predat disciplinele: Apologetică, Introducere în Filosofie, Exegeza Noului Testament, Catehetică și Omiletică. În perioadele 1 februarie 1939- 1 decembrie 1940, 1 aprilie 1945- 31 august 1952, a predat Dogmatică și Apologetică la Academia Teologică Ortodoxă din Cluj, respectic la Institutul Teologic din Cluj. La această intituție mai deținut și funcția de prorector între anii 1949-1952. În perioada 1 decembrie 1940- 1 aprilie 1945 a fost profesor la catedra de Sociologie a Facultății de Litere și Filosofie a Universității din Cluj (refugiată la Sibiu). În perioada 1 septembrie 1952- 1 septembrie 1976 a fost profesor titular la catedra de Teologie Dogmatică și Simbolică la Institutul Teologic de Grad Universitar din Sibiu. În perioada 1969-1975 a deținut și funcția de rector la Institutul Teologic din Sibiu. A avut o activitate științifică foarte bogată, publicând numeroase lucrări, studii și articole. A trecut la cele veșnice la 29 mai 1985.

 


 

Arhid. Prof. Dr. Nicolae Balca (1903-1983)

    S-a născut la 11 iunie 1903, în localitatea Tohanu Nou, județul Brașov. A urmat școala elementară în Tohanu Nou, Școala Normală „Andrei Șaguna” din Sibiu, liceul la Sibiu și Academia Teologică „Andreinană” din Sibiu (1925-1929). A urmat studii de specializare la Universitatea din Jena (1930-1935) și a obținut titlul de doctor în Filisofie (1935), titlu echivalat de Universitatea din Cluj. În perioada 1935-1947 a fost profesor de Pedagogie la Școala Normală „Andrei Șaguna” din Sibiu. În 1934 a fost hirotonit diacon. În perioada 1947-1948 a predat Filosofia (grad de conferențiar) la Facultatea de Teologie din București. Între 1948-1952 a predat Omiletica și Catehetica cu noțiuni de pedagogie la Institutul Teologic Universitar din Cluj. În același timp a deținut și funcția de director de studii la institutul clujean. În perioada 1952-1970 a fost profesor la Institutul Teologic Universitar din București. A trecut la cele veșnice la 7 decembrie 1983.

 


 

Pr. Prof. Dr. Alexandru Filipașcu (1902-1952)

    S-a născut la 20 aprilie 1902, în comuna Petrova, județul Maramureș. A urmat școala primară în comuna natală, prima parte a liceului la Sighet, iar a doua parte la Beiuș (Liceul „Samuil Vulcan”). A urmat apoi Colegiul „De Propaganda Fide” și a obținut titlul de doctor în Filosofie (1922). În 1923 a devenit și licențiat în Teologie. A urmat cursuri doctorale la Facultatea de Teologie din Lovov, obținând titlul de doctor în Teologie (1928). În 1929 a fost hirotonit preot, iar din 1939 i s-a încredințat și funcția de protopop. În perioada  1923-1943 a fost profesor de religie la mai multe școlii și gimnazii din Zalău, Sighet și Alba Iulia. În perioada 1943-1948 a fost asistent și apoi șef de lucrări la „Centru de studii și cercetări privitoare la Transilvania” din Cluj-Sibiu. În perioada 1945-1948 a fost profesor la Seminarul Pedagogic Universitar din Cluj. La această instituție a deținut o perioadă  funcția de decan (1949). În 1948 a decis să treacă la ortodoxie. Pentru activitatea religioasă pe care a desfășurat-o a fost areastat la data de 15 august 1952. Datorită torturilor fizice și psihice la care a fost supus în închisoare, a trecut la cele veșnice la doar 50 de ani (20 decembrie 1952).

 


 

Arhid. Prof. Dr. Ioan Zăgrean (1912-1991)

    S-a născut la 12 decembrie 1912, în localitatea Blăjenii de Jos, județul Bistrița-Năsăud. A urmat școala primară în localitatea natală, Liceul „Alexandru Odobescu” din Bistrița (1922-1929), Academia Teologică Ortodoxă din Cluj (1929-1933) și în paralel Facultatea de Filosofie a Universității din Cluj (1930-1933). În 1945 a obținut titlul de doctor în Teologie la Universitatea din Iași (cu sediul în Suceava). În perioada 1 septembrie 1931- 31 august 1932 a fost pedagog la Liceul „Alexandru Odobescu” din Bistrița. În perioada 1 noiembrie 1933- 31 octombrie 1935 a fost cântăreț bisericesc la Biserica „Sfântul Nicolae” din Cluj. În 1935 a fost hirotonit diacon. În perioada 1935-1948 a fost profesor la mai multe licee din Turda, Năsăud, Brașov și Cluj. În perioadele 19 septembrie 1946- 31 august 1948 și 2 decembrie-31 decembrie 1948 a fost și profesor suplinitor de Liturgică la Academia Teologică Ortodoxă din Cluj. În perioada 1 ianuarie 1949- 31 august 1952 a fost profesor titular de Morală creștină la Institutul Teologic Ortodox din Cluj. După desființarea Institutului Teologic, timp de 10 ani a fost profesor titular la catedrele de studii biblice și sistematice la Seminarul Teologic Ortodox din Cluj. Timp de peste 9 ani, a deținut și funcția de director al Seminarului Teologic. În perioada 1 ianuarie 1962- 1 octombrie 1982 a fost profesor de Morală creștină la Institutul Teologic de Grad Universitar din Sibiu. A trecut la cele veșnice la 1 august 1991.

 


 

Pr. Conf. Dr. Petru Deheleanu (1909-1979)

    S-a născut la 4 martie 1909 în localitatea Pilu, județul Arad. A urmat școala primară din localitatea natală, Liceul „Moise Nicoară” din Arad (1920-1928) și Facultatea de Teologie din Cernăuți (1928-1932). Tot la această facultate a obținut și titlul de doctor în Teologie în 1938. În perioada 1934-1935 a urmat și cursuri de specializare la Facultatea de Teologie Catolică și Protestantă din Strasbourg. În perioada 1936-1938 a fost spiritual și profesor de Studiul Noului Testament și Sectologie la Academia Teologică din Arad. În perioada 1938-1942 a ocupat postul de profesor la academia amintită. În perioada 1948-1952 a fost profesor (gradul de conferențiar) la Institutul Teologic din Cluj și director al Centrului de îndrumare misionară a clerului din Arad. În perioada 1953-1958 a fost consilier cultural al Episcopiei Aradului. În perioada 1958-1978 a fost preot în Arad. A trecut la cele veșnice la 14 mai 1979.

 


 

Pr. Conf. Dr. Dumitru Bodea (1912-1986)

    S-a născut la 9 iulie 1912 în comuna Sântandrei, județul Bihor. A urmat cursurile primare și Liceul „Emanoil Gojdu” din Oradea (1923-1930). Și-a continuat studiile urmând cursurile Facultății de Teologie din Cernăuți. În paralel a urmat și cursurile Facultății de Filosofie din Cernăuți. În 1938 a obținut titlul de doctor în Teologie la Facultatea de Teologie din Cernăuți. În perioada 1 februarie 1936- 1 septembrie 1936 a fost profesor suplinitor la Academia Teologică Ortodoxă din Oradea. După aceea, timp de un an a fost profesor la Școala Normală de băieți din Oradea. În 1937 a fost hirotonit preot. Tot în acest an a fost numit profesor suplinitor și apoi profesor titular la Academia Teologică Ortodoxă din Oradea. În perioada 1 ianuarie 1949- 31 august 1952 a fost profesor titular (cu gradul de conferențiar) la Institutul Teologic Universitar din Cluj. În perioada 1952-1955 a fost preot în Mocod și apoi în Turda. A fost transferat la Seminarul Teologic Ortodox din Cluj unde a predat Limbile clasice timp de 4 ani. În perioada 1959-1979 a fost preot-paroh la parohia Prundu-Bârgăului, județul Bistrița. A trecut la cele veșnice în anul 1986.

 


 

Pr. Prof. Dr. Ioan Lupaș (1880-1961)

    S-a născut la 9 august 1880 în comuna Săliște, județul Sibiu.  A urmat cursurile Liceului de Stat din Sibiu (1892-1899) și a Liceului „Andrei Șaguna” din Brașov (1899-1900). În perioada 1900-1904 a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie din cadrul Universității din Budapesta. Tot la această facultate a obținut și titlul de doctor (1905). Timp de un an a urmat cursuri de specializare la Universitatea din Berlin. În perioada 1905-1909 (cu unele întreruperi) a fost profesor de Istorie bisericească și Istoria Românilor la Institutul teologic-pedagogic „Andreian” din Sibiu. În 1907 a fost deținut (fără proces) timp de 3 luni la Seghedin. În 1910 a fost numit preot-paroh în Săliște și inspector școlar în protopopiatul Săliște. Între 1916-1917 a avut domiciliul obligatoriu în Șopron și Budapesta. A militat pentru unirea Transilvaniei cu România, fiind delegat la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. În perioada 1919-1946 a fost profesor titular la catedra de Istorie modernă a românilor și Istoria Transilvaniei la a Facultății de Litere și Filosofie din cadrul Universității din Cluj. În perioada 1934-1939  a predat și Istoria Bisericii Române (ca suplinitor) la Academia Teologică Ortodoxă din Cluj. În 1914 a fost membru corespondent al Academiei Române, iar din 1916 a devenit membru titular. A dețiunut și funcția de președinte al secției istorice a academiei în perioada 1932-1935. În 1920 a fondat Institutul de Istorie Națională din Cluj. A fost director adjunct al institutului până în 1945. Pe plan politic a deținut următoarele funcții: 1926-1927 a fost ministrul Sănătății și Ocrotirilor sociale, 1937-1938 a fost ministrul Cultelor și Artelor. Din cauza activității politice a fost fost arestat, fiind privat de libertate în perioada 5 mai 1950- 5 mai 1955.  S-a stins din viață la 3 iulie 1967, la București.

 


 

Pr. Prof. Dr. Vasile Sava (1888-1964)

    S-a născut la 20 ianuarie 1888 în Idicel Pădure, județul Mureș. Prima parte a pregătirii intelectuale a urmat-o la Gimnaziul german din Reghin (a absolvit în 1903) și  la Liceul Reformat maghiar din Târgu Mureș. A urmat cursurile Institutului Teologic „Andreian” din Sibiu (1907-1911). În 1911 s-a înscris la Facultatea de Drept a Universității maghiare din Cluj. În 1922 a obținut titlul de doctor în Științe Juridice și Drept Constituțional la Universitatea „Ferdinand” din Cluj. În perioada 1912-1914 a fost catehet la școlile confesionale din Cluj. În perioada 1915-1919 a fost mobilizat în armată, cu gradul de locotenent. În 1919 a fost numit confesor în rezervă la Regimentul 83 infanterie Cluj. Tot în același an a fost numit funcționar public la Prefectura din Târgu Mureș. În perioada 1924-1946 a fost profesor suplinitor de Drept canonic la Academia Teologică Ortodoxă din Cluj. În perioada 1921-1946 a mai deținut și funcția de consilier al Episcopiei Vadului, Feleacului și Clujului. Între 1946 și 1948 a deținut funcția de vicar administrativ al Episcopiei Vadului, Feleacului și Clujului. A trecut la cele veșnice la 21 decembrie 1964.

 


 

Pr. Prof. Dr. Ilarion Felea (1903-1961)

    S-a născut la 21 martie 1903 în Valea Brad, județul Hunedoara. A urmat școala primară în localitatea natală, cursurile secundare la Liceele „Avram Iancu” din Brad (1914-1920) și „Moise Nicoară” din Arad (1920-1922), Academia Teologică „Andreiană” din Sibiu (1922-1926) și Facultatea de Litere și Filosofie din Cluj (absolvent în 1929).  În 1939 a obținut titlul de doctor în Teologie la Facultatea de Teologie din București. În perioada 1927-1939 a fost preot-paroh în două parohii, Valea Brad și Șega (Arad). În perioada 1937-1938 a fost profesor suplinitor la Academia Teologică Ortodoxă din Cluj. În perioada 1938-1948 a fost profesor la Academia Teologică Ortodoxă din Arad. Între 1943 și 1946 a fost redactor la publicațiile „Biserica și Școala” și „Calea Mântuirii”, ambele din Arad. Intensa activitate cu caracter religios a preotului și rofesorului Ilarion Felea nu a trecut neobservată de autoritățile comuniste care au decis încarcerarea lui în două rânduri: 6 ianuarie 1949- 5 ianuarie 1950 și septembrie 1958- 18 septembrie 1961 (fusese condamnat la 20 de ani de muncă silnică). A trecut la cele veșnice la 18 septembrie 1961 în închisoarea Aiud.

 


 

Pr. Prof. Dr. Florea Mureșanu (1907-1961)

    S-a născut la 8 iulie 1907 în satul Ciubanca, județul Maramureș. A urmat cursurile Liceului „Andrei Mureșanu” din Dej (1919-1926). Între anii 1926-1930 a urmat cursurile Academiei Teologice Ortodoxe din Cluj și cele ale Facultății de Litere și Filosofie a Universității din Cluj. În perioada 1 noiembrie 1930- 31 iulie 1931 a urmat studii de specializare la Universitatea din Strazbourg, sprijinul material fiindu-i acordat de Patriarhia Română printr-o bursă. În 1932 a primit hirotonia întru diacon și apoi preot. În perioada 1935-1938 a urmat cursurile Facultății de Teologie din Cernăuți, iar în perioada 1 noiembrie 1938- 31 iulie 1939 a studiat la Universitatea din Berlin, fiind sprijinit material de Fundația „Humboldt”. La Universitatea din Berlin și-a finalizat teza de doctorat, dar susținerea ei nu a mai avut loc niciodată. În 1945 s-a înscris la cursurile de doctorat ale Facultății de Teologie din București (cu altă teză), reușind să obțină titlul de doctor în Teologie în 1948. A îndeplinit următoarele funcții: 1 septembrie 1931- 31 iulie 1932 a fost catehet la Școlile primare din Cluj, 1 august 1932- 1 ianuarie 1934 a fost preot la parohia Râșca de Sus, județul Cluj, 1 ianuarie 1934- 31 octombrie 1938 a fost preot slujitor la catedrala ortodoxă din Cluj și profesor de educație religioasă în Cluj. În perioada 1 septembrie 1939- 30 iunie 1948 a fost asistent onorar și apoi profesor suplinitor la Academia Teologică Ortodoxă din Cluj. În 1939 a fost chemat din nou să fie slujitor la catedrala ortodoxă din Cluj, slujire pe care a îndeplinit-o până în 30 august 1946. Din data de 1 septembrie 1946 a fost numit paroh la Biserica „din Deal” și protopop al Clujului. În perioada 1948-1952 a fost parohul Bisericii „din Deal”. În 1952 a fost arestat, fiind obligat să muncească la Canalul Dunăre- Marea Neagră până în 1953. În perioada 1953-1958 a fost preot în Suciu de Sus din județul Maramureș. În noaptea de 11 spre 12  iunie 1958 a fost arestat și apoi condamnat (motivele fiind inventate) la 25 de ani de muncă silnică, fiind încarcerat la Aiud. După îndelungi suferințe, viața pământească a părintelui Florea Mureșanu s-a sfârșit în ziua de 4 ianuarie 1961 la închisoarea Aiud.

 


 

Prof. Dr. Coriolan Petranu (1893-1945)

    S-a născut la 19 ianuarie 1893 în Șiria, județul Arad. A obținut titlul de doctor în Filosofie la Universitatea din Viena (1917). În perioada 2 septembrie 1919- 15 ianuarie 1925 a fost conferențiar la Universitatea din Cluj. În perioada 1925-1928 a fost profesor agregat de Istoria Artelor la Academia de Arte frumoase din Cluj. În data de 2 martie 1928 a fost numit inspector general de Istoria Artelor și Estetică la academia amintită.  A deținut această funcție administrativă până în 1932. În anul universitar 1937-1938 a fost și profesor suplinitor de Istoria Artelor la Academia Teologică Ortodoxă din Cluj. A făcut parte din diverse asociații culturale prin intermediul cărora a făcut demersuri concrete pentru recuperarea și trecerea în patrimoniul național a comorilor de artă din Transilvania. S-a stins din viață în 1945.

 


 

Pr. Prof. Emil Nicolescu (1896-1980)

    S-a născut la 24 noiembrie 1896 în comuna Sânceni, județul Mureș. A urmat cursurile primare în Stânceni și la Școala evanghelico-luterană din Reghin, prima parte a liceului l-a urmat la Colegiul Reformat din Târgu-Mureș, iar a doua parte la Liceul român din Brașov. În perioada 1915-1918 a urmat cursurile Academiei Teologice „Andreiene” din Sibiu. În perioada 1918-1922 a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din Cluj. În data de 18 februarie 1923 a fost hirotonit preot pe seama Parohiei Stânceni, parohie pe care a păstorit-o până în 31 august 1926. În perioada 1 septembrie 1926- 31 august 1940 a fost profesor de religie la Liceul „Regina Maria” din Cluj. În perioada 1 noiembrie 1940- 30 iunie 1945 a fost profesor suplinitor de Istorie Bisericească la Academia Teologică Ortodoxă din Cluj.  În perioada 1945-1952 a fost profesor la mai multe școli și licee din Cluj. În 1952 a fost numit șef de depozit la Baza de recepție din Cluj. Din 15 iulie 1953 a fost transferat pe postul de gestionar la Întreprinderea de construcții din Cluj. În perioada 17 mai 1954- 15 mai 1956 a fost intendent la Spitalul Clinic nr. 2 din Cluj. A reușit să revină în mediul teologic abia în 1956 când a fost numit în funcția de secretar la Școala de cântăreți bisericești din Cluj. Din data de 1 martie 1957 a fost numit profesor la Seminarul Teologic din Cluj (până la 31 august 1958). În perioada 1958-1970 a fost preot în Parohiile Someșul Cald (1958-1963) și Răcătău (1963-1970). A trecut la cele veșnice în 1980.

 


 

Pr. Prof. Simion Curea (1894-1964)

    S-a născut în anul 1894 în comuna Zimbor, județul Sălaj. Școala primară a urmat-o în localitatea natală, continuându-și studiile la Liceul din Sălaj. În 1915 a fost recrutat în armată și timis în calitate de ofițer la campania de la Tisa. După încheierea ostilităților de pe front și-a dat demisia din armată. La scurt timp a fost hirotonit preot de episcopul Nicolae Ivan al Clujului. În paralel, a urmat și cursurile Academiei Teologice Ortodoxe din Cluj. În perioada 1924-1940 a fost preot în Zimbor, Județul Sălaj. În 1940 a fost arestat de către autoritățile hortiste, a fost anchtat sumar și condamnat la moarte. Sentința nu a mai fost executată, deținutul fiind pus în libertate. În perioada 1940-1945 a fost profesor suplinitor de Muzică bisericească și Tipic la Academia Teologică Ortodoxă din Cluj.  Între 1946-1948 a fost preot la Biserica „Sfântul Nicolae” din Cluj. În perioada 1949-1952 a fost protopop al Clujului. În data de 15 august 1952 a fost arestat sub acuzația de „dușman al poporului” și condamnat la închisoare. A executat cinci ani de închisoare, fiind eliberat în urma amnistiei dată de Petru Groza, în 1954. În perioada  1954-1964 a fost preot la parohia „Sfântul Nicolae” din Cluj. A trecut la cele veșnice la 20 mai 1964.

 


 

Prof. Dr. Ioan Oțoiu

    În perioada 1919-1941 a fost profesor la Academia Agronomică din Cluj. Între 1924-1933 a fost și profesor suplinitor de Îndrumări Agricole și Economice la Academia Teologică Ortodoxă din Cluj.

 


 

Pr. Prof. Dr. Virgil Ciobanu (1876-1965)

    S-a născut la 23 februarie 1876 în Roșia Montană, județul Alba, într-o familie de intelectuali. A urmat școala primară în localitatea natală, cursurile liceale la Liceul din Brad și la Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov, Academia Teologică „Andeiană” din Sibiu și Facultatea de Teologie din Cernăuți. La această ultimă instituție a obținut titlul de doctor în Teologie. În perioada 1905-1912 a fost confesor și preot la capela ortodoxă românească din Viena. În 1911    s-a înscris la Facultatea de Medicină A Universității din Viena. În timpul primului Război Mondial a fost nevoi să-și întrerupă studiile, fiind trimis trimis pe front (a primit gradul de maior). Și-a finalizat studiile la Universitatea din Praga. La acceași universitate a obținut și titlul de doctor în Medicină. Din 1919 s-a stabilit la Cluj, fiind numit șef de lucrări secția de Medicină legală Cluj. În perioadele: 1932-1938, 1 octombrie 1939- 30 august 1930 și 1951-1952 a predat cursuri de Medicină Pastorală la Academia Teologică Ortodoxă din Cluj. Între 1952-1953 a fost profesor la Școala de cântăreți bisericești din Cluj. În perioada 1958-1962 a predat Medicină Pastorală la Institutul Teologic Universitar din București. A trecut la cele veșnice la 24 septembrie 1965.

 


 

Prof. Dr. Constantin Martinovici

    În perioada 1919-1949 a fost profesor la Academia Agronomică din Cluj. Între 1936-1940 a fost și profesor suplinitor de Îndrumări agricole și de Economie la Academia Teologică Ortodoxă din Cluj.

 


 

Pr. Conf. Dr. Petre Procopovici (1894-1958)

    S-a născut la 17 iulie 1894 în comuna Putna, județul Suceava. A urmat cursurile Liceului clasic din Suceava (1906-1914), cele ale Facultății de Teologie din Cernăuți (1914-1919) și cele ala Facultății de Filosofie și Litere din Cernăuți (1919-1922). În 1921 a reușit să obțină titlul de doctor în Teologie la Facultatea de Teologie din Cernăuți. În perioada 1922-1924 a urmat cursuri de specializare în Teologie Practică la Universitatea din Viena. În această perioadă a fost și preot la Parohia românească din Viena (hirotonit în 1922).  Între anii 1924-1928 a fost prefect de studii și ajutor de spiritual la Facultatea de Teologie din Cernăuți. În perioada 1928-1937 a fost profesor titular de Teologie practică la Academia Teologică Ortodoxă din Oradea. În 1937 a revenit ca profesor titular la Facultatea de Teologie din Cernăuți-Suceava. În perioada aprilie-decembrie 1948 a fost profesor la Facultatea de Teologie din București.  În perioada ianuarie 1949- 31 martie 1950 a fost preot la Bisericile „Sfântul Vasile cel Mare” și „Sfântul Spiridon, ambele din București. Din data de 1 aprilie 1950 a fost numit conferențiar-spiritual la Institutul Teologic Universitar din Cluj. În 1952 a fost transferat pe același post la Institutul Teologic din Sibiu. A deținut această funcție până la 26 decembrie 1958 când a trecut la cele veșnice.

 


 

Pr. Ioan Goron-duhovnic (1892-1943)

    A văzut lumina zilei în anul 1892 în localitatea Gâlgău, județul Sălaj. A urmat liceul la Dej și Academia Teologică „Andrei Șaguna” din Sibiu. În 1919 a fost hirotonit preot pe seama Parohiei Gâlgău, județul Sălaj. În 1928 a fost numit duhovnic la Academia Teologică Ortodoxă din Cluj, iar din 1930 a fost numit și director al internatului teologic. În paralel a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie din Cluj. În perioada 1938-1948 a deținut și calitatea de consilier eparhial. A trecut la cele veșnice la 9 ianuarie 1943.

 


 

 Pr. Nicodim Belea-duhovnic (1907-1986)

    S-a născut la 27 februarie 1907 în comuna Cornești, județul Mureș. A urmat Liceul german din Mediaș și Liceul de stat din Dumbrăveni și Academia Teologică „Andreiană” din Sibiu. A obținut titlul de doctor în Teologie la Institutul Teologic Universitar din București în 1953. Între anii 1931-1935  a fost secretar la Academia Teologică din Sibiu. Între anii 1933-1936 a fost și preot în Parohia Belini din județul Covasna. În perioada 1937-1940 a fost duhovnic la Academia Teologică Ortodoxă din Cluj. Între anii 1940-1944 a fost secretar al Vicariatului Ortodox Român din Alba Iulia. Din 1944 a fost numit duhovnic la Academia Teologică, respectiv Institutul Teologic din Sibiu. În 1956 a fost numit protopop la Sfântu Gheorghe, funcție pe care a deținut-o până în 1968. În perioada 1968-1979 a fost preot în Brașov. A trecut la cele veșnice la 27 septembrie 1986.

 


 

Pr. Dr. Gheorghe Sofian (1903-1950)

    S-a născut în 1903 în Bucovina. A obținut titlul de doctor în Teologie la Facultatea de Teologie din Cernăuți. Până în 1949 a fost cadru didactic la Facultatea de Teologie din Cernăuți. Între anii 1949- ianuarie 1950 a fost duhovnic la Institutul Teologic Ortodox din Cluj. A trecut la cele veșnice la 24 ianuarie 1950.

 


 

Pr. Pavel Șendrea (1909-1968)

    S-a născut la 7 mai 1909 în comuna Vătava, județul Mureș. A urmat cursurile primare la Școala germană din Reghin, gimnaziul la Târgu Mureș, Liceul „Alexandru Odobescu” din Bistrița și Academia Teologică Ortodoxă din Cluj. În perioada 1933-1939 a fost preot în Vătava, județul Mureș. Între anii 1939-1945 a fost preot la catedrala din Cluj și director la Școala de cântăreți bisericești de la Nușeni, județul Bistrița-Năsăud. În perioada 1945-1947 a fost duhovnic la Academia Teologică Ortodoxă din Cluj. În această perioadă a fost și consilier eparhial, iar din 1949 a devenit șef de serviciu la Centru Eparhial Cluj. În 1952 a fost arestat și încarcerat pentru câteva luni la închisoarea Văcărești. Între anii 1952-1968 a fost preot la Biserica Schimbarea la Față din Cluj. A trecut la cele veșnice la 21 octombrie 1968.

 


 

Pr. Prof. Dr. Gheorghe Barna (1893-1963)

    S-a născut în comuna Carasiu, județul Maramureș. A urmat școala primară în localitatea natală, liceul călugărilor premontrei din Oradea și Facultatea de Teologie Catolică a Universității din Budapesta. La aceeași facultate și universitate a obținut și titlul de doctor în Teologie. În perioada 1919-1921 a fost secretarul Direcției Regionale a Învățământului din Oradea. În 1921 a fost hirotonit preot greco-catolic. Între anii 1922-1948 a fost profesor la Academia Teologică Unită din Oradea. În 1948 a trecut la ortodoxie, iar din 1949 a fost numit profesor de Studiul Vechiului Testament la Institutul Teologic Universitar din Cluj. A deținut această funcție până în 1952. A trecut la cele veșnice în 1963.

 


 

Pr. Lect. Dr. Ioan Bunea (1906-1990)

    S-a născut la 16 septembrie 1906 în localitatea Lunca Arieșului, județul Alba. A urmat școala primară în satul natal, liceul la Turda (1919-1926), Academia Teologică Ortodoxă din Cluj și în pralel, Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj (1926-1930). A devenit licențiat în Teologie la Facultatea de Teologie din Chișinău în 1936. În perioada 1933-1939 a fost profesor de Religie la Liceul din Năsăud și preot în Năsăud și Sângeorz-Băi. Între anii   1939-1940 a fost profesor la Seminarul pedagogic universitar din Cluj. În perioada 1940-1945 a fost profesor la Liceul din Turda. Între anii 1948-1952 a fost lector de limba greacă la Institutul Teologic Universitar din Cluj. Din 1952 a fost numit profesor la Școala de cântăreți bisericești și la Seminarul Teologic din Cluj. Activitatea preotului-profesor Ioan Bunea a fost întreruptă în 1959 când a fost arestat și condamnat la închisoare. Motivul ascuns al condamnării a fost întocmirea, împreună cu părintele Liviu Galaction Munteanu, a Programei analitice pentru introducerea Religiei în școlile de stat. A executat cinci ani de închisoare, în tot acest timp fiind obligat să muncească în condiții inumane la Canalul Dunăre-Marea Neagră. A fost eliberat din detenție în 1964. În perioada 1964-1969 a fost preot-paroh în Someșeni-Cluj. În 1969 a fost transferat la Biserica „Schimbarea la Față” din Cluj.  A slujit în această parohie până în 1981. În perioada 1972-1981 a fost și profesor la Seminarul Teologic din Cluj. A trecut la cele veșnice la 6 iulie 1990.

 


 

Pr. Asist. Vasile Bondrea (1903-1987)

    S-a născut în 28 februarie 1903 în satul Bușag, comuna Cicărlău, județul Maramureș. A urmat cursurile Liceului „Emil Gojdu” din Oradea după care s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj. În 1926 a obținut titlul de licențiat în Teologie. În 1933 a fost hirotonit preot. A îndeplinit următoarele funcții: 1925-1929 a fost catehet și apoi profesor suplinitor de Limba română, Geografie și istorie la două școli din Oradea. În perioada 1929-1931 a fost pedagog la Institutul Politehnic din Cluj. Între anii 1931-1935 a fost profesor suplinitor de Pedagogie la Școala Normală română Unită din Oradea. În perioada 1935-1948 a fost preot militar activ, cu grad de colonel. Pentru activitatea didactică și pastorală desfășurată a fost hirotesit iconom stavrofor (1943) de episcopul Partenie Ciopron al Armatei. În perioada 2 decembrie 1948- 31 august 1952 a fost asistent universitar la Institutul Teologic Ortodox din Cluj. În perioada 1 septembrie 1952 - 1 noiembrie 1963 a fost profesor la Școala de Cântăreți Bisericești și la Seminarul Teologic din Cluj. Până la data de 1 decembrie 1980 a fost preot la Biserica „Sfântul Nicolae” din Cluj. A trecut la cele veșnice în anul 1987.

 

* Sinteze extrase din lucrarea Părintelui Prof. univ. dr. Alexandru Moraru, Învăţământul teoogic universitar ortodox din Cluj (1924-1952), Cluj-Napoca, 1996, cu acordul autorului, de drd. Silviu Costin.